Pesto de leustean/ Lovage Pesto

 

A trecut multa vreme de când nu am mai trecut pe aici sa mai scriu vreo reteta, dar ma bucur ca nu numai eu vin sa citesc rețete pe care le-am postat mai demult,  ci inspir și pe alții, mai ajunge chiar și cate un comentariu din când în când de la cei care încearcă rețetele mele. Iar pesto -ul acesta a avut "raving reviews" ca sa zic asa, sau aprecieri excelente, și m-am gândit sa șterg puțin praful pe tastatura și sa scriu reteta aici.

Daca ați mai fost în vizita pe blogul meu probabil știți ca dintr-un hobby de făcut prăjituri am ajuns la a face torturi artistice, lucru care îmi da o deosebita satisfacție, dar îmi ia cea mai mare parte a timpului.  Câteodată în zile pline mănânc o salata pe un colt de masa, ca restul mesei e ocupat cu tot ce îmi trebuie sa lucrez. Și în toată aglomerația asta, sunt foarte recunoscătoare pentru curtea pe care o am, iar micul colt în care am făcut o mini-gradina a fost "cucerit" de leușteanul pe care l-am pus acum 2 ani din câteva seminte. Soluția imediata a fost sa îl tai bineînțeles, dar cum nu îl puteam folosi în torturi, am fost în putina pana de idei, și am postat maldărul de leustean pe Facebook.

Gabi de la Papa Bun mi-a dat o idee de pasta de leustean, și ea zice ca este excelenta pe cartofi natur, vizitati-o va rog pentru reteta de pasta. Dar mie au început sa mi se învârtă rotitele, și am zis: ce-ar fi dacă adaug niște semințe de pin pe care le am în frigider.... și niște parmesan... ce ar fi?

Va spun ca este o minune culinara! Dacă ați mâncat vreodată pesto cu busuioc, sau chiar dacă nu, pregatiti-va papilele gustative pentru o experienta noua: gust proaspăt de leustean, puțin untos de la semințele de pin și o complementare perfecta de la aroma de parmesan. Cand cautam alte idei pe internet, cineva pusese și usturoi verde în amestec, și cum usturoi verde nu se gaseste aici in comert, încep sa mi se învârtă iar rotitele sa plantez câteva fire de usturoi...

Ingrediente:

aprox 6 căni pline îndesate de frunze de leustean fără tulpini

1 grăunte de usturoi

1 cana (240 ml) ulei de măsline extra virgin

1/2 cana semințe de pin

1 cana parmesan (sau Asiago, încercați sa găsiți cea mai buna calitate)

sare și piper după gust

Tocați în robotul de bucătărie frunzele, dacă sunt prea multe, tocați jumătate apoi mai adăugați când se face loc. Adăugați grăunte de usturoi si semintele de pinși tocati-le și pe ele, apoi cu robotul mergând începeți sa turnați cate puțin uleiul, pana când se formează o pasta. Adăugați și parmezanul, tocați tot în robot, apoi adăugați sare și piper, gustați, pentru ca parmezanul este deja sărat.

Se pune în borcan și se acoperă cu un strat subțire de ulei, se pastreaza in frigider.

Ca o substituție pentru semințele de pin,  migdalele ar merge foarte bine.

Se servește pe paine, sau pe biscuiți sărați, un mic dejun sau aperitiv excelent!
Pofta buna!