Pentru ca meniul de Ziua Recunostintei a fost luuuung, am intarziat cu postarea si participarea la Dulce Romanie. In noiembrie, Alexandrina de la Xandrinne si ale ei ispravi culinare ne-a provocat sa gatim si cu hrean. A fost prima data cand am facut sos de merisoare, iar din varianta "clasica" am mai facut una, dupa o idee de pe site-ul Food Network. Rezultatul a fost un sos chiar interesant, un sos rece, foarte putin dulce, cu un mic kick de la hrean, sotul l-a asemanat cu sosul Ranch. A fost bun cu curcanul cald, dar si cu el rece, mai ales a doua zi pe un sandvis, cu resturile de la curcan.
Nu folosesc foarte mult hrean la gatit, dar il am tot timpul in frigider: hreanul proaspat il rad, il pun intr-un borcan si il acopar cu otet. Se pastreaza acoperit in frigider foarte mult timp.
Sos de merisoare:
12 oz (350 gr) merisoare proaspete
1/2 cup (100 gr) zahar
1/4 cup (60 ml) vin alb
zeama si coaja rasa de la 1/2 portocala
Se pun toate ingredientele intr-o craticioara pe foc mediu si se fierb, mestecand des, pana cand merisoarele incep sa plezneasca. Se continua fierberea, adaugand apa cand incepe sa se ingroase, eu am adaugat 3/4 cana, cate 1/4 odata, sa ajungeti la consistenta unui sos gros. Toata operatia va dura 10-15 minute, cand toate merisoarele sunt sparte. Gustati si potriviti de sare, piper si zahar (merisoarele sunt foarte acre). Serviti cald sau rece, cu curcan, pui sau alta carne.
Sos de merisoare cu hrean:
Aproximativ o cana din sosul de merisoare clasic (rece) se amesteca cu aproximativ o cana de smantana si 1 lingurita hrean ras (proaspat sau preparat ca mai sus).
Cu cateva zile in urma, Diana de la Can't boil an egg ne provoca sa gatim un preparat specific de Craciun in zona sau in tara in care traim. De obicei, de Craciun sunt traditionala in preparate, cu sarmale si salata beof, in schimb, de Ziua Recunostintei gatesc mancare specific americana. Curcanul si jambonul (ham) sunt traditionale si de Ziua Recunostintei, si de Craciun, dar Ziua Recunostintei avand o amploare mai mare in adunarea familiei in jurul mesei. S-a nimerit chiar bine provocarea Dianei, Ziua Recunostintei a fost chiar ieri. Va povesteam anul trecut ce inseamna pentru mine Ziua Recunostintei, si anul acesta multumesc Domnului pentru tot ce am, pentru mica noastra familie si mai ales ca sarbatorile de Craciun putem sa le petrecem impreuna cu familia din Romania.
Si acum, cu burta din nou plina, sa va povestesc ce a fost in meniu: curcan la cuptor, sos gravy, sos de merisoare, piure de cartofi cu usturoi copt, legume la cuptor (varzutele alea de Bruxelles sunt nemaipomenite!) si fasole verde cu bacon si nuci. Pentru desert, tarta de mere de care va povesteam ieri si creme brulee de dovleac. Pana am terminat toate pregatirile si am asezat masa, a inceput sa se intunece, si pozele nu au iesit asa cu mi-as fi dorit. Dar cine mai avea rabdare sa faca poze! :)
Curcan la cuptor (dupa reteta Inei Garten)
Ingrediente:
1 curcan de 13 pounds (aprox 6 kg)
2 lamai
1 stick (113 gr) unt
1 lingura cimbrisor proaspat tocat (thyme)
1 ceapa alba sau rosie, necuratata, taiata bucati mari
1 capatana de usturoi, necuratata, taiata pe jumatate
sare si piper
1 legatura de cimbrisor proaspat
Pentru saramura:
1 cup (cana) sare de mare
1 lamaie, zeama si bucatile
1 portocala, zeama si bucatile
2 linguri zahar brun (puteti pune si mai mult, pana la 1/4 cana)
1 cup (cana) vin alb
aprox 3 litri de apa
Daca aveti curcanul inghetat, incepeti sa il dezghetati cu 2-3 zile inainte in frigider.
In ziua precedenta gatirii, amestecati toate ingredientele pentru saramura si mestecati bine sa se topeasca sarea, intr-o oala mare in care sa aiba loc curcanul. Bagati curcanul in saramura, cu pieptul in jos, acoperiti si tineti la rece (in frigider) peste noapte, pana la o zi.
Incingeti cuptorul la 180 de grade Celsius (350 Fahrenheit). Scoateti curcanul din saramura, si uscati-l prin tamponare cu un servetel.
Topiti untul intr-o craticioara si amestecati cu zeama si coaja rasa de la o lamaie, si cu cimbrisorul tocat.
Puneti curcanul cu pieptul in sus intr-o tava mare. Sarati si piperati curcanul inauntru, si umpleti-l cu ceapa, usturoiul, manunchiul de cimbrisor si o lamaie taiata bucati mari. Legati picioarele sau bagati-le printre pielea de la spate sa stea impreuna. Indoiti aripile in sus si bagati varful aripilor sub spate, ca si cand curcanul se pregateste de plaja :) Ungeti bine curcanul cu amestecul de unt, apoi presarati cu sare si piper (nu este nevoie de prea multa sare, si-a luat deja din saramura). Bagati curcanul in cuptorul incins pentru 3 ore - 3 ore si jumatate, cand este rumenit, iar cand il intepati intre picior si piept, sucul iasa afara clar, fara sange. Daca aveti termometru, ii puteti lua si temperatura, pe laterala piciorului, temperatura ar trebui sa fie cel putin 165 - 170 grade Fahrenheit (74 - 77 grade Celsius). Scoateti curcanul si lasati sa se odihneasca 20 de minute.
S-ar parea ca am uitat de Dulce Romanie, dar nuuuu, cum sa uit! In noiembrie, Alexandrina de la Xandrinne si ale ei ispravi culinare ne-a provocat sa gatim cu mere si hrean, si am vrut sa fac aceasta tarta/placinta cu mere si bezea, si a trebuit sa astept Ziua Recunostintei, ca sa inchei festinul cu curcan, cu ceva dulce.
Reteta o am de mult timp de la o cunostinta, pe care am modificat-o putin, avand in vedere ca si unele cantitati nu erau scrise in reteta. Imi place mult combinatia de mere si bezea, si cand am mai facut-o (cu ceva timp in urma), bezeaua am bagat-o in cuptor si s-a lasat dupa coacere, asa ca m-am gandit ca de data asta sa fac o bezea elvetiana, adica sa bat albusurile si zaharul de bain-marie, si sa il pun pe tarta deja coapta. Ideea a fost buna, poate data viitoare voi pune mai putin zahar in bezea :)
Ingrediente:
Pentru crusta:
3 galbenusuri
1 lingura de zahar
1 stick (113 gr) unt rece taiat bucatele
1/4 lingurita sare
1 cup (100 gr) faina
Pentru umplutura:
6 mere potrivite
1 lingura zeama de lamaie
1/2 cup (100 gr) zahar
1/2 cup (cana) nuca macinata
1/4 lingurita scortisoara (sau 1/2 lingurita daca va place)
Se incinge cuptorul la 200 grade Celsius (400 Fahrenheit).
Se curata merele de coaja si cotor si se taie felii subtiri sau se dau pe razatoare. Se stropesc cu zeama de lamaie si cu zaharul, se mesteca si se lasa sa se scurga intr-o sita.
Se pun in robot toate ingredientele pentru crusta si se proceseaza pana cand untul este bucatele mici. Cu robotul mergand se adauga 1-2 linguri apa rece pana cand se aduna intr-o coca. Se intinde pe masa presarata cu faina intr-o foaie rotunda si se transfera intr-o tava de tarta de 20 cm. Incercati sa nu lucrati coca cu mana prea mult, pentru ca se incalzeste untul si va fi greu de intins. Se aranjeaza, mai mult se indeasa decat se trage. Daca aveti margini inestetice, taiati-le.
Alternativ, se poate face coca cu untul la temperatura camerei, se amesteca toate ingredientele si se face o coca moale care se intinde cu mana in tava.
Se baga tava in cuptorul incins pentru 10 minute. Dupa 10 minute se scoate, iar daca este umflata se inteapa cu o furculita.
Merele scurse se amesteca cu nucile si scortisoara si se adauga peste crusta, nivelandu-se. Se reduce cuptorul la 180 de grade Celsius (350 Fahrenheit). Se baga tarta inapoi in cuptor pentru 40 de minute.
Pentru bezea:
3 albusuri
un praf de sare
3 linguri de zahar
Pe bain-marie se mesteca albusurile cu sarea si zaharul cu telul, in continuu, pana cand albusurile sunt fierbinti la atingere si zaharul nu se mai simte intre degete. Se ia de pe foc, si se bat albusurile cu mixerul 8-10 minute pana cand se racesc. Se intind peste tarta coapta si se ard cu o torta.
Alternativ, se bat albusurile cu sarea si zaharul crude, pana cand sunt tari si se adauga peste tarta in ultimele 10 minute de coacere.
Nota: eu am folosit pentru bezea 1/2 cana zahar si a fost prea mult zahar.
Sper ca va place usturoiul la fel de mult cat imi place mie! Pentru ca e vorba de o gramada de usturoi! Am vazut de cateva ori aceasta reteta, si duminica seara a fost momentul sa o incerc. Este destul de usor de facut, nu foarte rapida, dar nu necesita multa preparare, ci mai degraba timp.
Am ales sa fac varianta Inei Garten, cu retetele ei nu dai niciodata gres. Desi este mult usturoi, el se va coace incet si se transforma intr-o pasta delicioasa. I-am adaugat si cativa cartofi pentru a-i da mai multa consistenta, dar poate fi servit si cu alt fel de cartofi sau garnitura.
Puteti viziona filmuletul de aici pentru a invata si cum sa curatati mai usor usturoiul :) Daca vi se pare prea mult alcool, il puteti injumatati si folositi jumatate supa de pui.
Ingrediente:
6-8 bucati de pui, cu piele si os (eu am folosit numai pulpe)
40 de catei de usturoi curatati (vreo 3 capatani)
sare si piper dupa gust
4-5 linguri ulei de masline
4 cartofi, cu coaja, spalati si taiati bucatele
2 linguri cognac
1 1/2 cups (360 ml) vin alb
1 lingura cimbrisor proaspat (thyme)
2 linguri rase de faina
Se incinge cuptorul la 180 de grade Celsius (350 Fahrenheit).
Intr-o cratita incingeti uleiul. Uscati bucatile de pui cu un servetel, apoi presarati-le cu sare si piper. Puneti puiul in uleiul incins, cu pielea in jos. Nu incercati sa il mutati pentru ca va fi lipit, va fi mai usor de intors cand e facut. Lasati sa se rumeneasca pe fiecare parte 4-5 minute. Nu aglomerati tigaia, lucrati in 2 ture. Scoateti puiul si dati deoparte.
Intre timp ce puiul se prajeste, curatati usturoiul si taiati cartofii. Cand puiul e gata, scurgeti uleiul, lasand doar 2 linguri, dati focul mic si adaugati usturoiul. Mestecati des, 5-7 minute pana cand usturoiul este usor rumenit. Nu lasati sa se arda, va fi amar.
Stingeti cratita cu vinul si cognacul, aduceti la fierbere si curatati cu o lingura de lemn tot ce este prins pe fund. Presarati cu sare si piper, intoarceti puiul in cratita si aranjati cartofii printre el, presarati cimbrisorul. Puteti sa lasati sa fiarba acoperit pe aragaz 30 de minute, sau il puteti baga in cuptorul incins pentru 45 de minute. In ambele cazuri, verificati daca sunt facuti cartofii cu o furculita, daca sunt gata, furculita intra usor in ei. Scoateti bucatile de pui si asezati-le pe platou, acoperiti cu folie de aluminiu. In cazul in care cartofii nu sunt facuti, mai lasati sa fiarba cateva minute. Gustati pentru sare si piper. Amestecati faina cu o parte din sosul din cratita, sa fie un sos omogen, apoi adaugati totul in cratita si mestecati usor sa se ingroase.
Aranjati cartofii pe langa pui si turnati sosul deasupra.
Pofta buna!
M-am gandit sa fac o rulada in forma de buturuga, sa folosesc ciupercutele dragute din bezea. Iar daca pentru crema stiam ca o sa fie ciocolata, pentru blatul de rulada am vrut sa incerc o rulada cu alune de padure dupa reteta Laurei Calder. Bine spus "sa incerc", pentru ca dupa ce am batut ouale cu zaharul pe bain-marie 10 minute, de am crezut ca se topeste mixerul, rulada a fost prea subtire, s-a rupt cand am desfacut-o si avea o textura cam ciudata. Asa ca a ajuns in gunoi cu servetul in care a fost rulata cu tot (bine ca era unul mai vechi, si nu imi place sa spal partea de blat lipita de servet :)
Crema era facuta, ciupercutele asteptau cuminti in cutie, si mi-am adus aminte ca am vazut o rulada de curand la Flory, de la Retete fel de fel. Imi place sa risc in bucatarie, si cum eram "pornita" pe alune de padure, am inlocuit o parte din faina cu alune macinate si am modificat putin cantitatile sa ajung la masuratorile mele in cups. Riscul meu a dat rezultate bune, rulada a fost delicioasa, chiar am facut a doua tura cu crema ramasa, si de data asta am insiropat rulada cu un sirop simplu "imbatat" cu vreo 4 linguri de Frangelico, lichior de alune de padure (hac!)
Pentru crema, am folosit crema de la Tortul de ciocolata. Crema este de ajuns sa umpleti si sa imbracati 2 rulade.
Rulada cu alune de padure:
4 oua, separate albusurile de galbenusuri
un praf de sare
1/2 cup (100 gr) zahar tos
1/3 cup (30 gr) alune de padure macinate (hazelnuts)
1/2 cup (50 gr) faina
1/4 cup (60 ml) ulei
1/4 lingurita extract de vanilie
Incingeti cuptorul la 180 de grade Celsius (350 Fahrenheit). Pregatiti o tava de 10x14 inch (25x35 cm) tapetata cu hartie de copt (eu am tapetat si marginile, pentru ca tava mea s-a degradat putin :)).
Intr-un bol bateti galbenusurile cu jumatate din zahar pana cand zaharul se topeste iar compozitia se deschide la culoare. Adaugati alunele macinate si mestecati bine.
Separat se bat albusurile cu un praf de sare pana cand incep sa faca spuma, apoi se adauga treptat restul de zahar, batand pana cand albusurile stau tari cand scoti telul, dar nu foarte tari. Se adauga amestecul de galbenusuri si se mesteca usor cu spatula pana cand este incorporat. Cerneti faina si mestecati din nou, usor, de sus in jos pana cand faina este incorporata, apoi adaugati uleiul, putin cate putin, mestecand usor pana cand incorporati tot uleiul.
Intindeti compozitia intr-un strat uniform in tava pregatita si coaceti in cuptorul incins 25 de minute pana cand este usor rumenita. Scoateti si rasturnati tava pe un servet de bucatarie curat. Eu am pus un servet de bucatarie si un servet de bucatarie de hartie, v-am spus ca nu imi place sa curat :) Rulati servetul cu rulada cu tot, din care parte doriti. De-a latul iasa o rulada mai scurta si mai groasa, de-a lungul iasa mai lunga si mai subtire. Lasati sa se raceasca in servet aprox 30 de minute. Desfaceti usor, optional puteti insiropa usor cu o pensula, apoi intindeti crema intr-un strat subtire si rulati la loc, fara servet. Asezati ruloul pe o farfurie sau platou si acoperiti cu crema, facand dare cu spatula sau furculita, sa arate ca o coaja de copac. Puteti presara deasupra ciocolata rasa si decorati cu ciupercute sau cu alte decoratii de Craciun.
Siropul:
1/4 cup (60 ml) apa
1/4 cup (60 ml) zahar
4 linguri de Frangelico (sau cognac, sau orice alta aroma doriti)
Daca serviti si copii, puteti reduce cantitatea de alcool.
Puneti pe foc apa si zaharul pana cand se topesc. Se adauga lichiorul, si se lasa sa se raceasca complet.
Enjoy!
Ador bezeaua. Mi se pare uimitor cum niste albusuri crude, total neapetisante se pot transforma in atatea bunatati: in pricomigdale, intr-o crema foarte usoara si pufoasa, desi contine unt: crema de bezea elvetiana, si sa nu mai vorbim de delicatele macarons. Probabil ca bezele am macat cu totii, dar nu stiu daca ati mancat ciupercute din bezele. Le-am vazut in cartea de Deserturi de la William-Sonoma, si la o prima vedere mi s-au parut complicate, dar sunt chiar usor de facut. Trebuie numai putina rabdare si atentie.
Cand am facut pricomigdale, sfatuiam sa aduceti albusurile la temperatura camerei. Nu este un sfat rau, si este un pas crucial la pregatirea macarons-ilor. Puteti aduce albusurile la temperatura camerei, dar se pot bate si albusurile reci din frigider. Este insa foarte important un bol si un tel curate, fara urme de grasimi si fara urme de galbenus in albusuri. Si mai este important cat timp bateti albusurile.
Reteta originala prevedea "cream of tartar" (bitartrat de potasiu) care are rolul de a stabiliza albusurile, eu am omis-o si dupa cum vedeti, puteti face ciupercute si fara.
Ingrediente:
3 albusuri (la temperatura camerei)
un praf de sare
1/2 cup (105 gr) zahar tos
1/3 cup (40 gr) zahar pudra
aprox 1 lingurita cacao pentru pudrat
Incingeti cuptorul la 110 grade Celsius (225 Fahrenheit). Cuptorul meu nu este gradat mai jos de 260 de grade, asa ca l-am dat la cea mai mica setare. Pregatiti 2 tavi mari tapetate cu hartie de pergament. Pregatiti o punga cu varf mic rotund (aprox 1/2 cm).
Bateti albusurile cu un praf de sare la viteza medie pana cand incep sa faca spuma. Batand in continuare, adaugati treptat zaharul tos. Mariti viteza mixerului si bateti pana cand albusurile sunt tari cand scoateti mixerul si zaharul este topit (a durat vreo 5 minute cu mixerul Kitchen Aid, cu mixer de mana va dura poate mai mult). Cerneti deasupra zaharul pudra si mestecati usor de sus in jos cu o spatula pana cand este incorporat.
Transferati amestecul in punga pregatita si formati conuri ascutite pentru baza (trageti de punga in sus), si pentru palariutele ciupercilor, tineti varful aproape de tava pana cand se formeaza rotund. Cu degetul putin umed, sau cu un cutit mic, luati varful si formati-le rotund deasupra. Puneti cacaua intr-o sita fina si presarati deasupra palariilor. Mi-au iesit 25 de palarii si mai multe picioruse, depinde si cat de mari le faceti. Pastrati putina bezea in punga.
Bagati tavile in cuptorul incins pentru 50-55 de minute, pana cand sunt uscate si se desprind de pe hartie. Pentru ca am avut un gratar mai sus si unul mai jos, dupa 30 de minute, am rotit tavile.
Scoateti tavile, intoarceti palariutele si cu varful unui cutit scobiti o gaura in spatele fiecareia. Potriviti piciorus pentru fiecare palarie, si rupeti usor varfurile. Puneti cu punga putina bezea in gaura din palarie si infigeti piciorusul. Bagati in cuptor pentru 15 minute sa se usuce.
Ciupercutele sunt gata! In postul urmator va povestesc la ce le-am folosit :)
Sa va spun cum sta treaba cu puiul asta: l-am vazut acum o luna la Eileen (Let's cook!), l-am adaptat putin, sotul i-a dat super ok, si acum il fac a doua oara. Este foarte asemanator cu puiul Marsala (Chicken Marsala), dar am folosit vin alb in loc de vin Marsala.
Rezultatul: super moale si fraged, plin de aroma, de mananci pana la ultima ciupercuta. Si rapid, cina este gata in 30 de minute. "Beat that, Rachel Ray!" :)
Prima data am folosit ciuperci amestecate baby bella si shiitake, de aceasta data am folosit ciuperci champignon si shiitake. Se pot folosi un singur fel de ciuperci, dar amestecul este intotdeauna mai gustos si imi plac ciupercile shiitake pentru ca au o textura "carnoasa".
Ciupercile nu au nevoie sa fie spalate, in special cele shiitake, putin sterse cu un servet umed este de ajuns. Daca au mult pamant pe ele, clatiti-le foarte rapid in apa rece, scurgeti si tamponati cu un servet. Si nu este nevoie nici sa le curatati de coaja sau codite (cum faceam demult in Romania), ci doar feliati-le cu un cutit ascutit.
Ingrediente:
1 piept de pui, fara piele si oase, taiat in felii groase de aprox 1/2 cm
sare si piper, dupa gust
1 cana faina
putin ulei pentru prajit
2 linguri de unt
o ceapa mica sau un shallot, tocata
aprox 150 gr ciuperci shiitake feliate
aprox 200 gr ciuperci champignon feliate (vedeti introducerea pentru curatatul ciupercilor)
1 cana vin alb
1 lingurita cimbrisor proaspat (thyme)
3/4 cana frisca lichida neindulcita (heavy cream)
patrunjel tocat
Se incinge ulei intr-o tigaie mai mare, cat sa acopere fundul tigaii, pe foc mediu. Feliile de pui se dau cu sare si cu piper, apoi se dau prin faina, scuturand excesul. Se prajesc in uleiul incins, 3-4 minute pe fiecare parte, pana cand se rumenesc (daca feliile sunt taiate de ajuns de subtire, nu au nevoie sa fie batute, se vor patrunde destul de repede). Nu aglomerati tigaia, prajiti in 2 ture daca este nevoie. Scoateti puiul si dati-l deoparte.
Scurgeti uleiul din tigaie, pastrand foarte putin, impreuna cu resturile de la prajit (daca folositi o tigaie antiaderenta, nu vor fi asa multe resturi, mie imi place sa folosesc o tigaie de inox). Se adauga untul si se topeste, apoi ceapa sau shallot-ul si se caleste 1-2 minute pana cand se inmoaie. Se adauga ciupercile si se mesteca usor, cateva minute pana cand incep sa se inmoaie. Se stinge tigaia cu vin, curatand cu o lingura de lemn tot ce este lipit pe fundul tigaii. Se presara sare si piper si se lasa sa se reduca vinul vreo 7-10 minute. In timpul asta se adauga si cimbrisorul, apoi frisca lichida. Se gusta pentru sare si piper, se reduce focul la mic, si se pun bucatile de pui inapoi in sos, ingropandu-le putin. Se mai lasa 2-3 minute, se opreste focul si se presara cu patrunjel proaspat tocat.
Se serveste simplu, sau cu garnitura de cartofi sau paste.
Pofta buna!
PS: Rachel Ray are un show "30 minute meals", in care vorbeste prea mult si se grabeste prea tare, nu este unul din favoritele mele :)
